IMG_9895

Vladimir Odnostalco: Moldova – țara cazinourilor și a oamenilor săraci

Despre impactul negativ al jocurilor de noroc, astăzi, au început să vorbească și cei care fac lobby în acest sens. În octombrie 2015, PSRM a înaintat un proiect de lege care să reducă impactul negativ al jocurilor de noroc asupra tinerilor. Noi am vorbit despre acest subiect de multe ori. Au fost scrise sute de articole la această temă. Și la televizor a fost abordată această problemă. Am ridicat problema la nivel de Parlament, în Consiliul Municipal Chișinău. Am insistat pe majorarea vârstei vizitatorilor în cazinouri și la reducerea reclamei, în special în cazinouri. Spre exemplu, în sectorul Râșcani, municipiul Chișinău, stau atârnate banere imense cu reclamă la cazinouri. Noi propunem majorarea impozitelor pentru astfel de afaceri. Apelul nostru a fost auzit de funcționarii din regiuni, care au majorat impozitul de aproape două ori. Cel mai important lucru, pe care insistăm, este ca sălile cu aparate de joc să fie amplasate departe de orașe și sate. Noi avem nevoie de o societate de tineri care să nu cadă în plasa bandiților. Până la urmă am fost auziți. Deși foarte lenți în acțiune, guvernarea a înșeles că proprietarii de cazinouri nu sunt mai puțin periculoși decât cei care săvârșesc infracțiuni. În baza inițiativelor noastre, întotdeauna s-au pornit cercetări la nivel național. Inițiativele venite din partea noastră au la bază probleme sociale.

În pofida faptului că numărul persoanelor dependente de jocurile de noroc sunt în creștere, autoritățile nu au inițiat o anchetă în acest sens. Datele ONG-lor arată că în jur de 80 de mii de cetățeni ai țării noastre sunt antrenați în jocurile de noroc. Creșterea numărului de vizitatori ai cazinourilor se datorează faptului că în ultimii 10 ani a crescut și numărul cazinourilor. Paralel, trezește îngrijorări și numărul mare de persoane care devin dependente de jocurile de noroc. Datele Centrului privind profilaxia și tratarea dependenței – CIPIDA, arată că unul din 10 jucători devine dependent. Astfel, putem constata că 7-8 mii de persoane sunt dependente de jocurile de noroc. Studiul ONG-lor a demonstrat faptul că dependența de cazinouri se echivalează cu cea de droguri.

Participarea în așa numitele «activități plăcute» poate fi echivalată cu folosirea unor preparate care duc la schimbarea stării pe plan emoțional și trecerea în faza ”falsă” de schimbare a dispoziției pozitive. Spre exemplu, persoana nu mai primește plăcere de la vizionarea unui film, discuția cu familia sau părinții. Astfel, persoana iubește să petreacă timpul prin cazinouri.

Cei care au început să joace la aparatele de joc din curiozitate, au trecut în faza de plăcere, apoi au finisat prin faptul că au devenit dependenți, având mereu necesitatea de a merge la cazinou. Dependența de jocurile de noroc nu este o crimă, asta este o boală care este denumită în literatura de specialitate ca ”pierderea libertății” sau ”dependență psihică”, caracterizată ca lipsă de control față de aparatele de joc. Potrivit datelor statistice, fiecare al 5-lea caz de adresare la psiholog, este din cauza aparatelor de joc. Iar numărul persoanelor care se tratează este în creștere. De obicei, familiile jucătorilor se adresează după tratament. După cum putem observa, în ultimii ani, numărul cazinourilor sunt în creștere în regiunile țării, în special în Capitală. De aici se poate deduce faptul că și persoanele care joacă sunt mai multe. Totodată, procentul celor care au dezvoltat acest tip de dependență este egal cu numărul de unități a aparatelor de joc. Foarte rar se întâmplă ca dependența de jocurile de noroc să fie unica problemă a persoanei. De regulă, acest tip de dependență aduce după sine și consumul de alcool, fumatul, consumul de droguri sau depresia. Cercetările Centrului CIPIDA (în anul 2014) în Chișinău și Bălți, arată că printre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 22 ani, dependența de jocurile de noroc se întâlnește în proporție de 96% – băieți și 4% – fete. Din ei, 71% — consumă alcool, 12% — droguri, 17% — medicamente care nu sunt interzise, ca etnobotanicele.

Autor: Vladimir Odnostalco